Teritoriul administrativ al comunei Cetatea de Balta este situat in extremitatea estica a judetului Alba, in Podisul Tirnavelor, in partea inferioara a raului Tirnava Mica.
La est se invecineaza cu comuna Adamus judetul Mures si localitatea Boian din judetul Sibiu, la sud cu localitatea Faget, la vest cu localitatile Tauni, Feisa si Jidvei iar la nord cu localitatea Veseus.
Prima atestare a localitatii apare in registrul papal din 1177 sub numele de "villa Cuculiensis castri". Turnurile bisericii reformate au fost inaltate in 1060, si au rezistat si navaliri tatarilor din 1214. In amintirea evenimentelor din acea perioada (sec XIII) a ramas un cap mare de tatar vopsit pe peretele bisericii. Conform unui alt document din 1214, pe timpul regelui Stefan I. aici a existat o fortificatie din lemn intarita cu diguri de pamant, care a fost distrusa pe timpul navalirii tatarilor din 1241.
Documentele de la inceputul secolului XIV din nou fac referire la o fortificatie, care in perioada 1467-1538 a fost sub stapanirea domnitorilor Stefan cel Mare si Petru Rares. In 1565 cetatea a fost daramata de familia Csaky, stapanul satelor iobagesti din zona, pentru a construi un castel fortificat. La sfarsitul secolul XVII. a ajuns in proprietatea principelui Apafi Mihály, in 1757 l-a cumparat Bethlen Gabor, de la care a ajuns la fratele acestuia Miklos, pe vremea caruia in anul 1770 cladirea a fost modificata. In locul podului mobil a fost ridicata o casa a scarilor, a primit acoperisul tuguiat, zidul de aparare a fost desfiintat, si s-a construit o capela, un grajd pentru cai si un turn de poarta, care in 1972 s-a daramat. Dupa familia Bethlen a urmat prin casnicie familia Haller. Dupa razboiul din 1944 cand peretii castelului au fost avariate, a devenit depozit, iar mai tarziu au fost amenajat birouri. Din anii 70 IAS Jidvei folosea pivnita drept depozit. In prezent castelul restaurat este proprietate privata. A fost cumparat de SC MARIA TURISM SRL, de la nepotul ultimului grof Haller, care a pus conditia conservarii acestuia. Noii proprietari s-au conformat si doresc introducerea lui in circuitul turistic.

Coordonate geografice
46° 15' Nord, 24° 10' Est

Suprafata totala: 6500 ha
Suprafata locuibila: 51517 mp

Asezare

La cativa kilometri de Blaj, intre cele doua Tarnave, se afla ruinele uneia dintre cetatile uitate din Transilvania. Astazi, castelul se afla in proprietatea unui latifundiar roman, in slujba caruia lucreaza majoritatea localnicilor din zona.
BLESTEM. Dupa ce maghiarii au distrus Cetatea de Balta, care a apartinut lui Stefan cel Mare, au ridicat noul castel, mentionat in scripte in 1581. Maghiarii au distrus si biserica romaneasca pentru a rupe pentru totdeauna pretentiile moldovenilor asupra feudelor ardelene. Dupa ce schimba mai multi proprietari, in a doua parte a secolului al 19-lea, castelul este cumparat de groful Haller Jeno, care l-a lasat mostenire fiului sau. Nepoata celui care a fost birjar grofului povesteste ca acesta a murit tragic, fiind impuscat de soferul sau. Dincate spunea bunicul, soferul s-a razbunat pentru ca nu-si primise banii sau primise prea putin, nu-mi mai amintesc exact. Legenda locului spune ca familia grofului purta blestemul iobagilor schingiuiti la castel. In perioada 1773-1777, in Cetatea de Balta s-a desfasurat procesul intentat de Kada Mozes, administratorul domeniilor comitatului, impotriva iobagimii rasculate. Se poate spune ca in 1784, la izbucnirea rascoalei condusa de Horea, Closca si Crisan, taranii din acest comitat aveau deja experienta luptelor impotriva grofilor. In perioada rascoalei, intre 1848-1849, administratia comitatului este preluata in totalitate de catre tinerii din scolile Blajului. Generalul Bem este cel care, cu tunurile, reintroduce asuprirea habsburgica, iobagii fiind schingiuiti in beciurile castelului. Legenda spune ca spiritele iobagilor au bantuit castelul atat timp cat a stat in proprietatea grofului.

Tuneluri subterane

Constructia are un plan dreptunghiular, cu ziduri masive, prevazute in partea superioara cu guri pentru pacura. Colturile sunt strajuite de turnuri circulare pentru aparare. Pivnita si doua dintre cele doua etaje sunt boltite semicilindric. Pe latura superioara se afla o scara interioara in spirala. Scara principala, bogat decorata, este lucrata in lemn. Noii proprietari au conservat-o, iar la capatul ei, in beciurile in care erau schingiuti iobagii, dar si unde se pastrau alimentele, este amenajata acum o sala de degustare a vinurilor produse in zona. Ancadramentele usilor si ferestrelor, arhitectura, in general, poarta amprenta renasterii franceze. Poarta, in stil baroc, este lucrata, conform inscriptiei, in 1769. Castelul era renumit pentru gradinile sale si pentru crescatoria de cerbi. Din beciurile castelului pornesc tunele subterane care duc pana la castelul din Sanmiclaus, o alta proprietate a familiei grofului.

Razboaie

Locul unde s-a aflat Cetatea de Balta este acum acoperit de culturi agricole. Primarul comunei se mandreste cu faptul ca a tras brazda peste ultimele caramizi ramase din cetatea lui Stefan cel Mare. Potrivit istoriografilor, Cetatea de Balta este una dintre cetatile construite de romani inainte de patrunderea maghiarilor in Transilvania. Dupa lupta de la Baia, din 14 decembrie 1467, dintre armatele lui Matei Corvin si Stefan cel Mare, voievodul transilvan a fost grav ranit de o sageata moldoveneasca, biruinta revenindu-i voievodului moldovean. In ciuda discordiei dintre cei doi domnitori, acestia au inteles ca numai impreuna pot face fata pericolului turcesc. Matei Corvin i-a daruit lui Stefan cel Mare doua cetati: Cetatea de Balta si Ciceul.

Obiective turistice

Castelul medieval Bethleen
Urmele cetăţii lui Ştefan cel Mare din Cetatea de Baltă
Urmele castrului roman din satul Sîntămărie
Izvoarele şi lacul cu apă sărată
Monumentul eroilor neamului
Bustul lui Ştefan cel Mare
Sonde de gaz metan

* O fortăreaţă (cetate) din secolul I î.C. sau I d.C., azi ruinată. Amplasată pe o terasă a Târnavei, înconjurată de bălţi şi de mlaştini (de aici numele de „Cetatea de Baltă”).
* Biserica Reformată-Calvină din secolul XIII-XV, iniţial Romano-Catolică. Pe peretele exterior al turnului se găseşte o celebră ilustraţie cu un cap de tătar.
* Castelul Bethlen-Haller, construit în stilul Renaşterii franceze din secolul XVII (1615-1624); plan patrulater cu turnuri de colţ circulare, fără rol defensiv. Dispoziţia generală de ansamblu reproduce în mic corpul central al castelului Chambord din Franţa. Remaniat în sec.XVIII (1769-1773), cu o poartă în stil baroc.
* Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial. Monumentul de tip cruce comemorativă este amplasat în centrul localităţii, lângă sediul Primăriei şi a fost ridicat în memoria eroilor români din Primul Război Mondial, în anul 1935. Crucea are o înălţime de 3 m, fiind susţinută de un soclu, în trepte şi este realizată din piatră de calcar. Pe frontispiciul monumentului sunt inscripţionate cuvintele: „Eroilor neamului din 1914-1918“, iar mai jos sunt înscrise numele a 27 eroi şi o inscripţie ilizibilă, la baza monumentului.

# situl arheologic de la Cetatea de Balta cu fundatiile cetatii medievale, castrul roman si fortificatia cu val de pamant in dealul Santamariei - epoca romana si medievala
# biserica reformata (sec. XIII - XV) - Cetatea de Balta
# ansamblul castelului Bethlen-Haller (sec. XVII) in Cetatea de Balta
# biserica evanghelica (1554) - Tatarlaua
# Lacul Saraturii –tratamente reumatice

Proiecte pe viitor

Amenajarea unei staţiuni balneoclimaterice
Modernizarea drumului judeţean 142 prin care se va asigura legătura cu staţiunea balneoclimaterică Bazna şi municipiul Mediaş

Economie

In prezent in comuna functioneaza trei sectoare apartinand ROMGAZ: extractie, distributie si transport.

Principala sursă de venit a locuitorilor este agricultura, cu importanta ramură a viticulturii, Cetatea de Baltă situându-se în Podgoria Târnavelor.

Populatie

La recensământul din 2002 Cetatea de Baltă avea 3.216 locuitori faţă de 3.423 locuitori cât avea în 1992, din aceştia erau 1.979 români, 668 maghiari, 671 romi ş.a.

ADAUGA ARTICOLUL TAU